Acatistul Sfintei Cruci

Condac 1

O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Icos 1

Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea: Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii; Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare; Bucură-te, că luminezi marginile lumii; Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor; Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare; Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor; Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor; Bucură-te, pahar plin de curată băutură; Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus; Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea; Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 2

Văzându-se Elena pe sineși întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: „Lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele”. Căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cântă: Aliluia!

Icos 2

Cunoștința cea necunoscută mai înainte împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: „Din sânurile pământului siliți-vă în grabă a afla și Crucea a mi-o da”, către care privind cu frică a zis, cântând așa: Bucură-te, semnul adevăratei bucurii; Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem; Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă; Bucură-te, ceea ce te-ai arătat cu stele închipuită; Bucură-te, Cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului; Bucură-te, scară pe înălțime rezemată, mai înainte oarecând arătată; Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită; Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată; Bucură-te, odor veselitor al Cuvântului; Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii; Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiților; Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 3

Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredințare a tuturor, și pe cea fără de glas și moartă spre viață a sculat-o. Înfricoșătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă așa: Aliluia!

Icos 3

Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său, iar el, săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucura, și cu săltările ca și cu niște cântări, zicea către dânsa unele ca acestea: Bucură-te, Cinstită Cruce, vasul luminii; Bucură-te, Cinstită Cruce, vistierul vieții; Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului; Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare; Bucură-te, masă care ții ca pe o Jertfă pe Hristos; Bucură-te, viță ce porți Strugurele cel copt care dă vinul cel tainic; Bucură-te, că păzești sceptrele împăraților; Bucură-te, că zdrobești capetele balaurilor; Bucură-te, strălucită cunoștință a credinței; Bucură-te, păzitoarea a toată lumea; Bucură-te, binecuvântarea lui Dumnezeu către muritori; Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 4

Dumnezeiasca râvnă întru sineși luând Elena, cu osârdie a căutat și a aflat Crucea care în pământ era ascunsă și pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia!

Icos 4

În chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume, și toți de luminare umplându-se, și ca spre o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăți, în mâinile cele sfinte, înălțată, pe care lăudând-o au zis: Bucură-te, raza Soarelui celui gândit; Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeșertat; Bucură-te, chemarea lui Adam și a Evei; Bucură-te, omorârea stăpânitorilor iadului; Bucură-te, că înălțându-te, împreună acum, pe noi ne înalți; Bucură-te, că închinându-te, pe suflete le sfințești; Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită; Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită; Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrarea evreilor; Bucură-te, lauda credincioșilor; Bucură-te, prin care s-a surpat iadul; Bucură-te, prin care a răsărit Darul; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 5

Lemnul cel de Dumnezeu dăruit privindu-l toți, la acoperământul lui acum să alergăm, și ca pe o armă ținându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmașilor și, pipăind pe Cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia!

Icos 5

Văzut-a lumină din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care și biruind mulțimea vrăjmașilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii și a zis către dânsul unele ca acestea: Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit; Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat; Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrăjmașilor; Bucură-te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni; Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteștii oști; Bucură-te, armă nebiruită a iubitoarei de Hristos oști; Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor; Bucură-te, ceea ce ocârmuiești sufletele oamenilor; Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăți; Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăți; Bucură-te, prin care saltă purtătorii de Hristos; Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 6

Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toți suindu-i de la pământ către înălțimea cerului, ca să locuiască împreună și totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt și știind ei a cânta: Aliluia!

Icos 6

Lumină, Mântuitorule, strălucind peste toți cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos, iar portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca niște morți au căzut, și cei ce s-au izbăvit de dânșii, acum, văzând Crucea, cântă așa: Bucură-te, învierea celor omorâți; Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc; Bucură-te, deșertarea vistieriilor iadului; Bucură-te, câștigarea desfătării raiului; Bucură-te, toiag care ai afundat oastea egipteană; Bucură-te, că iarăși pe poporul israelitean l-ai adăpat; Bucură-te, lemn însuflețit, a tâlharului mântuire; Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioșilor mireasmă; Bucură-te, hrana celor ce flămânzesc întru Duhul; Bucură-te, pecetea pe care oamenii au luat-o; Bucură-te, Cinstită Cruce, ușa tainelor; Bucură-te, prin care se revarsă râuri dumnezeiești; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 7

Moise, voind a izbăvi din stricăciune preamult truditul neam, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai arătat lui și semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a înspăimântat, Cruce Cinstită, de tăria ta, cântând: Aliluia!

Icos 7

Cel ce de demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce S-a pironit pentru cei fără de lege, de bărbații cei fără de lege și blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, ca puterea Crucii văzând-o, toți acum să cânte: Bucură-te, ridicarea celor căzuți; Bucură-te, îndreptarea celor robiți de patimile lumești; Bucură-te, înnoirea Învierii lui Hristos; Bucură-te, dumnezeiască desfătare a monahilor; Bucură-te, copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioșii; Bucură-te, Lemn de prooroci vestit a fi pe pământ sădit; Bucură-te, ajutorul împărăției împotriva vrăjmașilor; Bucură-te, apărare tare a cetății; Bucură-te, a Dreptului Judecător arătare; Bucură-te, a greșiților osândire; Bucură-te, Cinstită Cruce, sprijinirea sărmanilor; Bucură-te, Cinstită Cruce, îmbogățirea săracilor; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 8

Străină minune văzând, nouă viață să viețuim, mintea la cer înălțând-o, că pentru aceasta Hristos pe Cruce S-a pironit și cu trupul a pătimit, vrând a-i ridica spre El pe cei ce cântă Lui: Aliluia!

Icos 8

Tot a venit din înălțime, avându-și Dumnezeirea, singur Cuvântul cel mai înainte de veacuri și născându-Se din Fecioară Maică și lumii arătându-Se om smerit și Crucea primind, a făcut vii pe cei ce cântă Lui: Bucură-te, Cinstită Cruce, arma păcii; Bucură-te, semnul călătorilor; Bucură-te, înțelepciunea și întărirea celor ce se mântuiesc; Bucură-te, nebunia și sfărâmarea celor ce prigonesc; Bucură-te, sad bine rodit, nemuritor și de viață purtător; Bucură-te, floare, care ai înflorit mântuirea noastră; Bucură-te, că unești pe cele de pe pământ cu cele de sus; Bucură-te, că luminezi inimile celor de jos; Bucură-te, prin care stricăciunea s-a stricat; Bucură-te, prin care mâhnirea s-a pierdut; Bucură-te, bogăția bunătăților celor înmiite; Bucură-te, lauda credincioșilor cea de mii de ori numită; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 9

A căzut tabăra demonilor cea cu tot felul de săgeți întrarmată și neamul evreilor s-a rușinat, văzând ei că, de către toți, cu dor Crucea este închinată și că de-a pururea izvorăște tămăduiri celor ce cântă: Aliluia!

Icos 9

Râurile cugetelor celor de rea-credință s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase; căci, cu adevărat, nu se pricep cum și cruce ai suferit și de stricăciune ai scăpat, iar noi, Învierea slăvind-o, cântăm: Bucură-te, înălțimea înțelepciunii lui Dumnezeu; Bucură-te, adâncimea Proniei Lui; Bucură-te, necunoștința necuvântătorilor bârfitori; Bucură-te, pierderea nebunilor în stele cititori; Bucură-te, că arăți Învierea lui Hristos; Bucură-te, că pătimirile Lui le înnoiești; Bucură-te, ceea ce călcarea de poruncă a celor dintâi zidiți ai dezlegat-o; Bucură-te, ceea ce intrările Raiului le-ai deschis; Bucură-te, Cinstită Cruce, cea de toți cei dreptcredincioși cinstită; Bucură-te, a neamurilor celor necredincioase potrivnică; Bucură-te, Cinstită Cruce, doctorul celor ce bolesc; Bucură-te, de-a pururea ajutătoare a celor ce se roagă ție; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 10

Lumea vrând a o mântui, Împodobitorul lumii la dânsa S-a pogorât în chip de negrăit și, întrupat fiind, Crucea a suferit, și pentru noi pe toate ca noi le primește. Pentru aceea, și izbăvindu-ne pe noi, de la toți aude: Aliluia!

Icos 10

Zid nebiruit și dumnezeiesc al lumii te înțelegem, o, purtătoare de viață Cruce, că Făcătorul cerului și al pământului pe tine gătindu-te, își întinde mâinile – străină auzire – și pe toți învață a cânta: Bucură-te, temeiul dreptei credințe; Bucură-te, biruința creștinilor; Bucură-te, că pe Amalec cel gândit l-ai înfrânt; Bucură-te, că de mâinile lui Iacov mai înainte te-ai închipuit; Bucură-te, că tu umbrele cele prea vechi le-ai înnoit; Bucură-te, că tu cuvintele cele de prooroci vestite le-ai împlinit; Bucură-te, că ai purtat pe Mântuitorul tuturor; Bucură-te, că ai stricat pe stricătorul sufletelor; Bucură-te, prin care cu îngerii ne-am unit; Bucură-te, prin care cu lumina ne-am strălucit; Bucură-te, că cinstindu-te, ție ne închinăm; Bucură-te, că strigând ție glăsuim; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 11

Cântarea toată se micșorează, vrând a lăuda mulțimea minunilor tale, fiindcă de-ți vom aduce ție, o, preacinstită Cruce, mulțime de laude, nimic vrednic nu împlinim, față de cele ce ai dat nouă, dar cântăm: Aliluia!

Icos 11

Strălucire de lumină dătătoare, celor ce sunt întru întuneric se dăruiește Crucea aceasta de viață dătătoare. Că lumina cea nematerialnică a primit-o și spre cunoștință dumnezeiască pe toți povățuiește și, înălțându-se acum, mintea noastră o înalță a cânta acestea: Bucură-te, luminător ce te arăți celor ce sunt întru întuneric; Bucură-te, stea care luminezi lumea; Bucură-te, fulger care orbești pe ucigașii lui Hristos; Bucură-te, trăsnet care slăbești pe cei necredincioși; Bucură-te, că ai strălucit cetele dreptmăritorilor; Bucură-te, că ai risipit templele idolilor; Bucură-te, cea al cărei chip din cer s-a arătat; Bucură-te, cea al cărei dar vicleșugurile le-a gonit; Bucură-te, ceea ce însemnezi omorârea trupului; Bucură-te, ceea ce omori pornirea patimilor; Bucură-te, Lemn pe care Hristos S-a răstignit; Bucură-te, Lemn prin care toată lumea s-a mântuit; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 12

Har voind Hristos a da oamenilor, mâinile pe lemn Își întinde și neamurile toate împreună le cheamă, și Împărăția cerurilor o dă tuturor celor ce cu vrednicie și cu credință cântă cântare: Aliluia!

Icos 12

Cântând cântarea ta, te lăudăm cu dor pe tine, Lemnul Domnului, ca pe un însuflețit. Că pe tine pironindu-Se cu trupul Cel ce stăpânește peste puterile cele de sus, ne-a sfințit, ne-a mărit și ne-a învățat a zice acestea: Bucură-te, Cinstită Cruce, arma cea înțelegătoare; Bucură-te, sfântă privire a sfinților; Bucură-te, înainte-propovăduirea proorocilor și a drepților; Bucură-te, purtătoare de lumină, meșteșugire a lui Hristos; Bucură-te, frumusețea și cununa dreptcredincioșilor cârmuitori; Bucură-te, stăpânirea și întărirea cuvioșilor preoți; Bucură-te, podoaba cea prealăudată a adevărului; Bucură-te, începutul cel preabun al mântuirii; Bucură-te, strălucirea cea luminată a tuturor; Bucură-te, izgonirea agarenilor; Bucură-te, făclie a luminii celei nestricate; Bucură-te, veselia sufletului meu; Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 13

O, întru tot cântat Lemn pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul cel mai sfânt decât toți sfinții, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia pe toți izbăvește-ne și de chinurile veșnice scapă pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! (a cest condac se zice de trei ori )