Acatistul Sfintei Muceniţe Hristina (Cristina)

Condacul 1

Mult pătimitoarei, prealăudatei Muceniţe Hristina, celei ce numele Mântuitorului a purtat, crucea suferinţei spre Golgota pătimirilor a ridicat, veniţi să-i împletim cântări de laude, zicând: Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Icosul 1

Născându-te în cetatea Tirului, din părinţi păgâni şi slujitori ai necuraţilor zei, din tinereţe cunoscând pe Dumnezeul Cel Adevărat, numai Aceluia voiai a-I sluji, pentru care îţi cântăm: Bucură-te, curată mieluşea născută între păgâni; Bucură-te, că tatăl tău, Urban, avea stăpânirea de guvernator; Bucură-te, că acesta, după purtarea de grijă a lui Dumnezeu, ţi-a pus numele Hristina; Bucură-te, că numele tău însemna mai înainte oarecare proorocie; Bucură-te, că între fecioarele vremii nu era nici una care să te întreacă în frumuseţe; Bucură-te, că părinţii, văzându-te crescând, se umpleau de bucurie; Bucură-te, că aceştia îţi pregăteau un anume fel de vieţuire; Bucură-te, căci dorinţa lor avea să fie deşartă; Bucură-te, fecioară blândă şi curată; Bucură-te, că haina curăţiei ţi-ai păzit-o neîntinată; Bucură-te, că în credinţă erai nestrămutată; Bucură-te, cea plină de dragoste nemăsurată; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 2-lea

Vrând tatăl său a o păzi de vederea omenească, i-a rânduit petrecerea în palatul cel mai înalt, dându-i slugi nenumărate şi zei de aur şi de argint, jertfe zilnice, însă neprihănita fecioară cânta Adevăratului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Auzind tinerii cei de bun neam despre a ta frumuseţe, voiau a te lua spre însoţire, însă tatăl tău le spunea tuturor că „nu te vei însoţi cu nimeni, ci în feciorie vei petrece, spre a sluji zeilor toată viaţa, căci mult te-au iubit”, iar noi îţi cântăm unele ca acestea: Bucură-te, că părintele tău trupesc prooroc a fost; Bucură-te, că acesta voia să slujeşti zeilor celor neînsufleţiţi; Bucură-te, că niciodată tu n-ai voit a le aduce jertfe, nici a te închina lor; Bucură-te, că privind de la fereastră la luminătorii cei cereşti ai cunoscut pe Ziditorul; Bucură-te, că, rugându-te cu lacrimi, ai cerut Acestuia să ţi Se descopere; Bucură-te, că, petrecând în post şi rugăciune, Domnul ţi-a trimis pe îngerul Său; Bucură-te, că îngerul te-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci; Bucură-te, că „Mireasă a lui Hristos” te-a numit; Bucură-te, că tainele credinţei ţi-a desluşit; Bucură-te, că pentru dragostea Sfintei Treimi de trei chinuitori ţi-a prevestit că vei fi muncită; Bucură-te, ceea ce cu pâine cerească de înger ai fost hrănită; Bucură-te, că sufleteşte şi trupeşte te-ai simţit întărită; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 3-lea

Umplându-te de râvnă dumnezeiască, ai început a sfărâma idolii cei neînsufleţiţi şi aruncându-i pe fereastră, ţi-ai curăţat odaia, spre a te putea închina Ziditorului şi a-I cânta: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Venind tatăl tău să te cerceteze şi să se închine zeilor săi şi aflând cele săvârşite de tine, s-a umplut de mânie, ucigând cu sabia toate slugile, iar pe tine a început a te bate peste obraz, pentru care te lăudăm, zicând: Bucură-te, că lovindu-te peste obraz ai mărturisit pe Adevăratul Dumnezeu; Bucură-te, că pe idolii cei de aur şi argint i-ai numit diavoli; Bucură-te, că tatăl tău mai tare s-a umplut de mânie; Bucură-te, că a poruncit să fii bătută fără cruţare; Bucură-te, că apoi în temniţă te-a aruncat; Bucură-te, că, înştiinţându-se despre aceasta, maica ta la tine a alergat; Bucură-te, că prin vorbe bune încerca a te momi; Bucură-te, că acesteia i-ai spus să nu te mai numească fiică a sa; Bucură-te, că fiică şi închinătoare a Tatălui Ceresc te-ai numit; Bucură-te, că maica ta mult s-a mâhnit; Bucură-te, că aceasta nici prin plângere, nici prin momeli nimic n-a sporit; Bucură-te, căci credinţa ta era nestrămutată; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 4-lea

Scoţându-te a doua zi la judecată, guvernatorul Urban, uitând dragostea cea firească pentru fiica sa, voia să te judece şi să te muncească ca pe o străină şi făcătoare de rele, iară mulţimea adunată la privelişte, minunându-se de frumuseţea ta, zicea: ,,Dumnezeule al roabei tale, Hristina, ajută-i ei, căci la Tine a alergat”. Iar noi împreună cu muceniţa cântăm: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Stând mieluşeaua lui Hristos înaintea lui Urban, acesta căuta să o înduplece spre închinarea la idoli, însă nesporind, ci mai rău mâniindu-se, a poruncit să fie dată spre muncire, pentru care îţi aducem laude, zicând: Bucură-te, cea tare în credinţă ca un diamant; Bucură-te, că fiinţa întreagă Domnului ţi-ai închinat; Bucură-te, că de stâlp au poruncit să fii legată; Bucură-te, că ai fost cu fiare ascuţite zdrobită; Bucură-te, că bucăţi de carne din trupul tău cădeau; Bucură-te, că spre Mirele Hristos privirile pline de rugăciune îţi ridicai; Bucură-te, că, dezlegându-te de stâlp, ai luat o bucată de carne şi i-ai aruncat-o lui Urban în obraz; Bucură-te, că acesta de şi o mai aprigă mânie s-a aprins; Bucură-te, că ulei încins pe tine au turnat; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 5-lea

Învârtind roata deasupra focului, cu neputinţă este nouă a descrie pătimirile tale, vitează muceniţă, dar Bunul Dumnezeu te ţinea în viaţă, întărindu-te în chinuri, spre slava numelui Său şi spre ruşinarea păgânilor, iar noi împreună cu tine cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Fără de veste ieşind din foc o văpaie, a ars ca la o mie de păgâni ce erau împrejur, iar muceniţa întărită fiind de îngerii ce o înconjurau nevăzuţi de ochii mulţimii se veselea şi mai mult cu duhul în aprigele chinuri, pentru care şi noi îţi aducem laude, zicând: Bucură-te, nebiruită răbdătoare de chinuri; Bucură-te, că răbdarea ta pe chinuitori îi nimicea; Bucură-te, că îngerii în juru-ţi stăteau şi te întăreau; Bucură-te, că, nemaiştiind cum să te mai muncească, te-au aruncat din nou în temniţă; Bucură-te, că un înger trimis de Dumnezeu, de răni te-a tămăduit; Bucură-te, căci cu hrană cerească din nou ai fost hrănită; Bucură-te, că, asemeni lui Hristos, bătăi peste obraz ai primit; Bucură-te, că prin chinuri nenumărate cu El te-ai unit; Bucură-te, că luminoasă ţi-ai adus crucea pe Golgota suferinţei; Bucură-te, că niciodată n-ai slăbit cu cugetul; Bucură-te, că uneltirile nevăzuţilor vrăjmaşi ai biruit; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 6-lea

Neştiind tatăl tău cărui chin să te mai supună, a poruncit să fii aruncată în mare. Atunci, slujitorii, luând o corabie, te-au dus în largul mării, unde ţi-au legat o piatră mare de gât şi te-au aruncat în apă, nădăjduind că aşa vor sfârşi cu tine, iar tu cântai Celui ce te-a întărit în chinuri: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Trimis a fost îngerul Domnului spre a te purta pe deasupra apei ca pe uscat, şi plină de bucurie fiind, ai socotit aceasta ca pe o sfântă baie a botezului tău, căci nor luminos umbrindu-te, ai auzit glas dumnezeiesc deasupra ta şi pe Însuşi Hristos L-ai văzut, pentru care te lăudăm, zicând: Bucură-te, că prin această muncă dorinţa de a fi botezată ţi-a fost împlinită; Bucură-te, că înger dumnezeiesc te purta pe deasupra apei; Bucură-te, că de la Însuşi Hristos, Mirele tău, cuvinte de întărire ai primit; Bucură-te, că Acesta faţă către faţă ţi-a vorbit; Bucură-te, că de mare dar te-ai învrednicit; Bucură-te, căci cununa muceniciei mai repede voiai s-o iei; Bucură-te, că numai spre Cereasca Împărăţie priveai; Bucură-te, că toate cele trecătoare le-ai socotit gunoaie; Bucură-te, că pentru Hristos toate cu bucurie le răbdai; Bucură-te, că şi alte munci mai grabnic voiai a le primi; Bucură-te, că de la a ta dorinţă nimic nu te putea clinti; Bucură-te, albină plină de mierea faptelor bune; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 7-lea

Ieşind la uscat şi înfăţişându-te înaintea tatălui tău, acesta s-a înspăimântat, dar n-a vrut să recunoască minunile lui Dumnezeu, ci pe toate le socotea vrăji, fapt pentru care te-a aruncat din nou în temniţă, voind a te scoate a doua zi spre tăiere, iară tu cântai cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Neputându-şi împlini gândul tatăl tău, fiind el însuşi tăiat peste noapte de secera morţii, a venit la conducerea cetăţii alt guvernator, pe nume Dion, care, scoţându-te la judecată, încerca prin înşelăciune a te întoarce de la gândul cel bun, dar neizbutind, a început a te chinui, pentru care îţi cântăm: Bucură-te, că Dion guvernatorul încerca a te îndupleca spre închinarea zeului Apolon; Bucură-te, căci cu nimic nu te-a putut clinti; Bucură-te, că a început a te bate fără milă; Bucură-te, că strujită cu unghii de fier şi arsă din nou ai fost; Bucură-te, că încingând o tigaie de fier a poruncit să fii aruncată într-însa; Bucură-te, că ulei încins a poruncit să toarne peste tine; Bucură-te, că după toate acestea statornică ai rămas în credinţă; Bucură-te, că zeul Apolon a fost sfărâmat prin rugăciunea ta; Bucură-te, că idolul căzând la pământ, a căzut şi slujitorul său Dion, zăcând mort; Bucură-te, că împreună cu idolul s-a surpat şi capiştea; Bucură-te, că din nou ai fost aruncată în temniţă; Bucură-te, trandafir prin răni pururi înflorit; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 8-lea

Pătimirile tale nu au fost fără roade, deoarece poporul văzând nenumăratele minuni săvârşite cu tine, au crezut în Hristos ca la trei mii de suflete, slăvindu-L şi cântându-I cu tine: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Venind la stăpânire un alt guvernator plin de veninul răutăţii, pe nume Iulian, te-a scos din nou în privelişte, pregătindu-ţi nenumărate munci, pentru care îţi cântăm: Bucură-te, că guvernatorul a poruncit să ardă un cuptor vreme de trei zile; Bucură-te, că în acesta te-a aruncat pe tine; Bucură-te, că apoi a stat închis cinci zile; Bucură-te, că, în cuptor fiind, aduceai slavă lui Dumnezeu, precum tinerii în Babilon oarecând; Bucură-te, că îngerii erau cu tine răcorind cuptorul; Bucură-te, că acolo petreceai ca într-o cămară de mult preţ; Bucură-te, că, deschizând cuptorul după cinci zile, nevătămată te-au aflat; Bucură-te, că toate acestea păgânii vrăji le-au socotit; Bucură-te, că cei ce crezuseră în tine lui Dumnezeu Îi aduceau slavă; Bucură-te, că nesocotitul Iulian mai rău s-a înfuriat; Bucură-te, că alte chinuri se muncea să-ţi găsească; Bucură-te, că, orbit de răutate fiind, nu putea cunoaşte minunile lui Dumnezeu; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 9-lea

Chemând păgânul pe toţi vrăjitorii şi fermecătorii care ştiau să farmece şerpii, le-a poruncit acestora să adune mulţime de şerpi, vipere şi scorpii şi să le dea drumul asupra muceniţei, ca să o omoare prin muşcăturile lor otrăvitoare. Dar mieluşeaua lui Hristos a rămas neînfricată şi a cântat bucurându-se: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Adunându-se mulţime de târâtoare, se încolăceau împrejurul trupului muceniţei, dar nici una n-a muşcat-o pe dânsa, ci din porunca lui Dumnezeu s-au întors asupra fermecătorului ce le întărâta asupra Sfintei. Deci pentru atâta credinţă a minunatei fecioare şi noi îi cântăm: Bucură-te, că mulţimea şerpilor nu te-a înspăimântat; Bucură-te, că şi de data asta putere de la Domnul ai luat; Bucură-te, că, încolăcindu-se împrejurul tău, nu te-au vătămat; Bucură-te, că asupra fermecătorului s-au năpustit; Bucură-te, că prin muşcăturile lor otrăvitoare pe loc l-au omorât; Bucură-te, că, fiindu-ţi milă de cei ce te înconjurau, ai poruncit tuturor şerpilor ca, în numele lui Iisus Hristos, să se retragă în locurile lor fără a vătăma pe cineva; Bucură-te, că acestea ţi-au ascultat porunca întocmai; Bucură-te, că, făcând rugăciune, pe fermecător l-ai înviat; Bucură-te, că acesta s-a încreştinat; Bucură-te, că mulţimea, văzând minunile, s-a întărit şi mai mult în credinţă; Bucură-te, că mulţi s-au adăugat celor ce crezuseră în Hristos; Bucură-te, că pe toţi îi învăţai tainele credinţei cu glas duios; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 10-lea

Văzând guvernatorul minunile săvârşite de tine, mai tare s-a umplut de mânie asupra ta şi a poruncit să ţi se taie feciorelnicul piept, din a cărui răni a curs lapte în loc de sânge, iar poporul, văzând una ca aceasta, cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Neştiind păgânul la ce chin să te mai supună, a poruncit să ţi se taie limba, însă, prin darul lui Dumnezeu, chiar după tăierea limbii vorbeai bine mărturisind adevărata credinţă, pentru care îţi cântăm: Bucură-te, că nici tăierea limbii nu te-a oprit de la mărturisire; Bucură-te, că, apucând mădularul cel tăiat, l-ai aruncat în obrazul guvernatorului; Bucură-te, că păgânul pe dată a orbit; Bucură-te, că, văzându-se înfruntat şi ruşinat de tine, mai rău se tulbura; Bucură-te, că, neştiind ce să-ţi mai facă, a poruncit să te dea la moarte; Bucură-te, că auzind aceasta de nespusă bucurie te-ai umplut; Bucură-te, că dorinţa de a te număra în ceata muceniţelor acum o simţeai aproape de înfăptuire; Bucură-te, că împunsă fiind cu fiare ascuţite sfântul tău suflet Domnului l-ai dat; Bucură-te, că sufletul tău de îngeri pe braţe a fost purtat; Bucură-te, că cetele muceniceşti cu bucurie te-au întâmpinat; Bucură-te, că veselie mare s-a făcut în cer şi pe pământ; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 11-lea

Împlinitu-s-a astfel proorocia că de la trei guvernatori vei pătimi până vei fi slobozită din temniţa trupului celui stricăcios, pentru numele Dumnezeului Celui în Treime închinat, Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Văzându-te mulţimile adunate la pătimirile tale, te slăveau pentru nenumăratele osteneli, crezând în Hristos, Cel ce ţi-a dat putere a trece prin toate, cântând unele ca acestea: Bucură-te, frumoasă fecioară; Bucură-te, tânără cu suflet bărbătesc; Bucură-te, crinule răsărit între mărăcini; Bucură-te, că bogăţiile lumii le-ai socotit gunoaie; Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos pe toate le-ai defăimat; Bucură-te, că numai pe Acela L-ai iubit cu adevărat; Bucură-te, că de la hotărârea ta cea bună deloc nu te-ai clintit; Bucură-te, că şi de părinţii cei trupeşti te-ai lepădat; Bucură-te, că pe guvernatori în faţă i-ai mustrat; Bucură-te, că nici o muncă nu te-a înfricoşat; Bucură-te, că spre ceruri ca o porumbiţă ai zburat; Bucură-te, că acolo odihnă ai aflat; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 12-lea

Un oarecare creştin a luat sfintele rămăşiţe pământeşti ale mult ostenitului tău trup şi le-a îngropat cu cinste la loc curat, cântând cântarea de biruinţă: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cine va lăuda îndeajuns dragostea, credinţa şi nădejdea ta neclintită în Mirele Hristos pentru Care ţi-ai ales a pătimi, însă aşa, nevrednici, îndrăznim a-ţi cânta unele ca acestea: Bucură-te, că asemenea unui miel fără de glas ce merge spre junghiere, aşa spre pătimiri ai mers; Bucură-te, că rugăciunea ta ca o tămâie cu bună mireasmă spre cer se ridică; Bucură-te, că şi păgânii de răbdarea ta în pătimiri se minunau; Bucură-te, că mulţi necredincioşi la credinţă au venit; Bucură-te, că în staulul Bisericii multe oiţe rătăcite ai adus; Bucură-te, că în pătimirile tale te bucuri nespus; Bucură-te, mireasă neprihănită a Mirelui ceresc; Bucură-te, ceea ce cunună cerească din mâna lui Hristos ai primit; Bucură-te, caldă rugătoare pentru cei ce năzuiesc în ajutorul tău; Bucură-te, că prin rugăciunile tale de multe rele ne izbăvim; Bucură-te, ajutătoarea noastră în vreme de nevoi; Bucură-te, mijlocitoarea noastră în ceasul judecăţii; Bucură-te, Sfântă Mare Muceniţă Hristina, mult pătimitoare!

Condacul al 13-lea

O, prealăudată şi mult pătimitoare Muceniţă Hristina, primeşte această puţină rugăciune a noastră şi mijloceşte la tronul lui Dumnezeu să ne ferească de ispite peste puterea noastră, să ne dăruiască sănătate, înţelepciune, răbdare, iertarea păcatelor şi ajutor în toate cele bune, spre a-I cânta împreună cu tine: Aliluia! (a cest condac se zice de trei ori )